Ștefan Bădilă ®™

Website educativ orientat catre fotografi si videografi la inceput de drum

marți, 9 mai 2017

Cum facem fotografii clare

De la inceput trebuie spus ca o fotografie care este neclara, miscata, out-of-focus (OOF), are sanse mici sa poate fi reparata cu un software. In al doilea rand trebuie adaugat ca orice fotograf se poate trezi cu fotografii neclare. Este inevitabil, devreme ce atat omul cat si aparatul / obiectivul au limite.

De regula, fotografiile neclare ajung in cosul de gunoi, dupa o prima selectie pe calculator. Este foarte posibil ca pe ecranul aparatului foto, mult mai mic, ele sa para clare. Pentru a verifica sharpness-ul fotografiilor, pe teren, se foloseste butonul lupa / marire al aparatului foto.

Timpul scurt de expunere

Nu poti tine aparatul nemiscat in mana. Un timp de expunere mic este esential pentru fotografii clare. Dar cat de mic trebuie sa fie acest timp de expunere pentru a avea garantia ca fotografia va fi clara ?
Pentru calcularea timpului minim de expunere se foloseste un raport, in functie de distanta focala a obiectivului:

1/t <= F

unde f este distanta focala in mm, echiv. senzor full frame (35 mm), iar 1/t este timpul de expunere, exprimat in secunde. Acest raport se numeste regula reciprocitatii.
De exemplu, daca folosesti un obiectiv cu distanta focala 50mm, timpul de expunere la care mai obtii ceva sharp este 1/50 sec.. Un timp mai mare de atat cere un trepied. Daca obiectivul este lung poti folosi o formula si mai restrictiva:

1/t <= 2F

Adica, pentru un obiectiv de 200mm foloseste un timp de expunere de 1/400 sec. sau mai mic.
Timpul de expunere trebuie sa fie cu atat mai mic, cu cat mai mic este senzorul aparatului, fata de un senzor full frame. In cazul unui aparat DSLR, cu senzor APS-C (crop 1,5x), formula devine
1/t <= 1,5 f pentru obiectivele scurte, respectiv 1/t <= 3f, pentru cele lungi. f fiind distanta focala a obiectivului scrisa pe obiectiv, nu echivalent full frame, ca sa nu ne complicam.
Formula de mai sus se aplica pentru o scena statica. Daca exista un subiect in miscare, timpul de expunere trebuie sa fie cu atat mai scurt cu cat subiectul se misca mai repede. Timpul de expunere trebuie sa fie extrem de mic daca subiectul vine spre tine. Aici nu s-a inventat inca o formula, obtii timpul potrivit incercand diferiti timpi de expunere pana cand fotografia este clara.
Mai trebuie spus ca pentru obtinerea timpilor scurti de expunere ai nevoie de lumina. Sharpeness-ul poate fi afectat daca maresti ISO sau apertura.


ISO

Aici este simplu. Sharpness-ul scade cu cresterea ISO. Pentru fotografii clare este de preferat un ISO cat mai mic. Uneori insa va trebui sa cresti ISO pentru a obtine timpi mai scurti de expunere. La aparatele foto mai noi si/sau mai bune este de preferat sa cresti ISO decat sa folosesti un timp de expunere mai lung.

Apertura

Obiectivul nu ofera aceiasi claritate pentru toate aperturile. Ca sa obtii fotografii clare trebuie sa-ti cunosti obiectivul. Cu unele obiective obtii imagini sharp si la apertura maxima, sa zicem F1.4 sau F2.8, cu altele la aperturi mai mici, F5.6 sau F8. Pentru a afla la ce aperturi obtii cele mai sharp imagini consulta diagramele MTF oferite de producator. Uneori, pentru a obtine timpi de expunere mai scurti este nevoie sa cresti apertura. La aperturi mari sau foarte mici neclaritatea apare din cauza difractiei luminii si din cauza aberatiilor cromatice. Aberatiile cromatice pot fi eliminate cand editezi imaginea pe calculator.

Distanta focala

Obiectivul foto nu ofera aceiasi claritate pe toata distanta focala. Din nou trebuie sa-ti cunosti bine obiectivul si sa cunosti distanta focala la care obtii claritatea maxima. De regula obiectivele prime, fara zoom, ofera un sharpness mai bun decat cele cu zoom. In cazul obiectivelor cu zoom claritatea maxima nu este de regula la focala maxima si nici la cea minima. Sunt putine exceptii de la regula.

Stabilizarea optica

Stabilizarea aparatului si/sau a obiectivului nu face minuni. Dar te poate ajuta sa obtii imagini mai clare la timpi de expunere mai lungi. Cu stabilizarea optica activata poti obtine un castig de 2 – 4 stopuri, in functie de cati bani ai dat pe aparat sau obiectiv.

Trepiedul

Trepiedul te ajuta in orice situatie sa obtii imagini mai clare. Cu cat mai stabil trepiedul cu atat mai bine. Stabilitatea trepiedului poate fi afectata de vant, care nu este nevoie sa bata prea tare. Atunci cand se foloseste un trepied mai trebuie facute cateva lucruri:
1. oprirea stabilizarii optice, unele obiective foto nu recunosc ca le-ai asezat pe un trepied, altele recunosc; citeste manualul obiectivului sau dezactiveaza stabilizarea;
2. intarzierea expunerii dupa ridicarea oglinzii, daca folosesti un DSLR si timpi de expunere mai lungi; comanda pentru ridicarea oglinzii este in meniul aparatului, la Nikon se numeste Exposure delay mode; expunerea are loc la 1 – 3 secunde dupa ce s-a ridicat oglinda;
3. declansarea intarziata (daca nu poti controla aparatul de la distanta); apasarea pe declansator misca aparatul oricat de stabil ar fi trepiedul.

Bracketing sau expuneri cu timpi de expunere diferiti

Conditia este sa folosesti un trepied si aparatul sa ramana nemiscat. Fotografiile facute pot fi suprapuse cu un software specializat.

Mai multe expuneri si noroc

Daca nu ai trepied, nu poti scade timpul de expunere, nu poti creste ISO sau apertura, iti ramane sansa. Uneori, ca sa cresti sansele sa obtii macar o fotografie clara, este nevoie sa declansezi de mai multe ori sau sa folosesti fotografierea continua (rafala). Rafala este utila mai ales cand subiectul se misca. Statistic, din 5 – 10 fotografii, una o sa fie clara.

Focus manual

Uneori este recomandat sa folosesti focusul manual pentru a obtine imagini mai clare. Focusul manual poate fi de folos la portrete, la fotografiile de aproape, la cele macro sau cand scena este slab luminata si aparatul nu poate focaliza automat.

Focus pe fata sau pe ochi



Cred ca toate aparatele foto, in afara de DSLR-urile profesionale, au o functie automata pentru focalizarea pe fata subiectului. Este de folos mai ales cand subiectul este mai departe. Unele aparate mai noi de la Sony, Olympus si Panasonic pot focaliza automat pe ochii subiectului. Atunci cand fotografiezi portrete de oameni sau animale focalizarea pe ochi este foarte importanta. Cel putin un ochi trebuie sa fie foarte clar in poza, pentru ca ochii atrag in primul rand privirea celui care se uita la fotografie.

Scoate filtrul de pe obiectiv

Pentru fotografii clare scoate filtrul de polarizare, cel impotriva UV sau orice alt filtru. Daca trebuie neaparat sa folosesti un filtru foloseste unele de cea mai buna calitate. Din pacate acestea sunt cele mai scumpe …

Foloseste un filtru de polarizare numai atunci cand trebuie

Filtrul de polarizare circulara (pentru aparatele digitale) face culorile in fotografie mai saturate, reduce ceata si mareste contrastul. Orice filtru insa blocheaza din lumina care ajunge la senzor si va trebui sa folosesti un timp de expunere mai lung, o apertura mai mare sau sa cresti ISO, cu 1 – 2 stopuri.

Microajustari si calibrarea obiectivului

Unele aparate DSLR permit microajustari ale focusului. Daca imaginea tot nu este clara probabil este nevoie de o calibrare / recalibrare a obiectivului. Calibrarea obiectivului se face la un service specializat. Pentru calibrare trebuie lasat atat obiectivul cat si aparatul. Este de dorit sa vorbesti cu cel care va calibra obiectivul si sa-i spui ce distanta / distante focale te intereseaza cel mai mult.

Foloseste punctul de focus central

Obiectivul este cel mai sharp in mijloc. Foloseste deci punctul central pentru a focaliza automat pe subiect, pe fata sau pe ochi. Daca nu-ti convine compozitia poti taia apoi fotografia ca sa obtii ceva mai interesant.

Evita pe cat posibil recompunerea cadrului

Nu de putine ori am auzit sau am citit despre recompunerea cadrului. Pentru rezultate optime este de preferat optiunea imediat de mai sus. Recompunerea cadrului se face astfel: focalizezi cu punctul central pe un subiect, apoi recompui scena, rotindu-te putin cu aparatul pentru ca subiectul sa fie plasat in lateral.

Focus continuu

Pentru subiecti in miscare foloseste focusul continuu. Aparatul nu va mai face beep cand ai apasat pe declansator. La aparatele mai avansate in timp ce folosesti focusul continuu ai doua posibilitati: aparatul declanseaza oricum, cu subiectul in focus sau nu, si numai cu subiectul in focus. Foloseste a doua optiune pentru fotografii clare, dar trebuie sa stii ca aparatul va refuza sa declanseze cand subiectul nu este in focus. Fotografii clare cu prima optiune depind de noroc. Prima optiune se foloseste cand nu te intereseaza in primul rand fotografiile clare.

Focus lock

Focus lock inseamna sa fixezi focusul pe subiect, iar aparatul il va urmari, cu mai multe puncte de focus, in orice directie s-ar duce. Optiunea este utila pentru fotografierea copiilor sau animalelor care se misca impredictibil. Focus lock poate fi combinat cu fotografierea in rafala.

Senzor fara filtru AA (OLPF)

Unele aparate foto mai noi au un senzor fara filtru AA (anti-alias). Rolul acestuia este sa blureze putin imaginea pentru a se evita obtinerea efectului moire, mai ales cand fotografiezi materiale sintetice. Cum de obicei senzorul fara filtru AA are o rezolutie mare ai nevoie si de obiective bune pentru a obtine imagini mai clare.

Rezolutia mare si claritatea

Pentru a obtine imagini clare atunci cand aparatul foto are un senzor cu rezolutie mare (20 – 36 megapixeli) foloseste timpi de expunere mai scurti pentru ca imaginea sa iasa nemiscata.

Sharpness

Sharpness poate fi crescut la unele aparate foto pentru fotografiile JPEG. Daca aparatul nu iti permite sa cresti sharpness il poti creste pe calculator cu un software adecvat. Eu folosesc in special Adobe Lightroom, pentru fotografia cotidiana, asa ca o sa explic cum este cu sharpness-ul aici. Cele de mai jos se pot aplica la orice alt software care are optiunile respective.
Cantitate (amount) – cat de puternic va fi sharpness-ul; de regula, pentru fotografiile RAW, sharp din aparat, un 25% este de ajuns; altfel poti creste pana la 60%, sau chiar 80 – 100%. Fotografiile RAW, din aparat, sunt intotdeauna mai putin sharp decat cele JPEG. Asa ca la editare sharpness-ul trebuie sa fie cel putin 20 – 25%.
Radius – marimea detaliului de accentuat; pentru detalii mai mici radius mai mic, pentru detalii mai mari radius mai mare.
Detalii – valori mai mari accentueaza detaliile fine; se foloseste in combinatie cu Cantitatea sharpness-ului;
Masking – se foloseste pentru a evita sharpness-ul zgomotului din fotografie.
Adobe Lightroom permite modificarea ultimilor trei parametri doar daca ai modificat Cantitatea. Pentru a vedea ce se intampla mareste fotografia la 100% pe ecran. Oricum ea apare marita la 100% in fereastra mica. Cu click dreapta in fereastra mica poti creste zoom-ul la 200%. Tine apasata tasta ALT in timp ce faci modificarile.

Claritatea

Spre deosebire de contrast, claritatea mentine gradatia zonelor luminoase si intunecate, adauga contrast la tonurile de mijloc si astfel imbunatateste textura. Unele aparate foto mai noi permit setarea claritatii pentru fotografiile JPEG. Daca aparatul nu permite, imbunatatirea claritatii se poate face cu un software adecvat.

2 comentarii:

  1. Bun tutorial.. M-as fi bucurat totusi sa gasesc cate ceva si despre Mirrorless-uri...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Inca nu imi pot da cu parerea despre Mirrorless-uri. Nu am folosit !!!

      Ștergere